Reflecție: În sărbătoarea Patronilor noștri, Petru și Paul


Fiecare sărbătoare își are rolul și importanța ei. În sacra ei învățătură, Biserica a știut dintotdeauna să plaseze exemple bune și puternice acolo unde este nevoie. În mijlocul anului calendaristic, credincioșii sunt chemați să privească chipurile unor oameni care pe cât sunt îndepărtați de noi în istorie, în mod paradoxal, sunt mai actuali ca niciodată.
Petru – un simplu pescar, chemat de Isus de pe malurile unui lac, de la pescuit, este menit să vorbească mereu celor ce, în credința lor simplă, întâmpină greutățile fiecărei zile și cu greu fac față ispitei de nu a-și arunca crucea departe pentru că simt că n-o mai pot duce sau să se întoarcă din drum pentru că sunt prea slabi. Petru a mers până capăt, până la cruce!
Paul – un intelectual, chemat de Isus pe drumul Damascului când prigonea creștinii este dat spre exemplu tuturor celor ce în lumea aceasta de azi cred că au înțeles și știu totul dar, de fapt, sunt la un milion de ani distanță de Adevăr. Paul a rătăcit ani de zile fiind convins că este pe drumul cel bun dar l-a descoperit pe Isus într-un mod brutal și nu l-a mai părăsit pe Isus chiar dacă a plătit cu propriul sânge.
Tuturora, cei doi mari patroni ai Bisericii Mame din Onești vin astăzi să ne spună, ca și Isus în ziua învierii: am biruit moartea orice ar însemna ea: păcate grele, idolii de azi și de ieri, frica de a ne mărturisi credința… Persecuții au fost și în timpul lor – le-au învins! Necredință a fost și în timpul lor – au înmuiat-o! Păstrați-vă credința! Privind la ei, vedem și noi cum să facem acestea astăzi.
Sfinților noștri Patroni, rugați-vă pentru noi!
La mulți ani, parohie!
Cristian Scripcaru

[quotcoll orderby="random" limit=1]

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*