Misteriosul Iosif
mart.13

Misteriosul Iosif

În istoria credinţei creştine un personaj din toate câte există are o aliură de mister şi nepătruns cum rar întâlneşti în lumea bibliei şi a credinţei creştine. Iosif, tatăl – purtător de grijă al lui Isus şi soţul Fecioarei Maria, are un parcurs şi o prezenţă în biblie strict legată de copilăria lui Isus. Este personajul care nu spune nimic dar rolul lui este covârşitor în istoria lui Isus. „Povestea” lui, relatată de apocrifele bibliei (cărţi cu un conţinut asemănător celor din biblie dar nu foarte sigure, fapt demonstrat ştiinţific), ni-l arată „concurând” pentru mâna Mariei printr-o tragere la sorţi cu nişte vergi dintre care doar a lui Iosif a înflorit miraculos. Lui îi este încredinţată Maria ca soţie. Tradiţia ebraică prevedea la acel timp ca tinerii să rămână într-o perioadă de logodnă separaţi. În această perioadă de separare nu aveau voie să trăiască precum doi soţi (lucru parcă prea vizibil azi). În momentul în care Maria concepe de la Duhul Sfânt, Iosif devine foarte îngrijorat şi „drept” fiind nu vrea să o dea în vileag comunităţii, vrea să o părăsească „în ascuns” (pedeapsa meritată pentru relaţiile premaritale aunci era lapidarea). Un înger îi apare în vis şi îl linişteşte cerându-i să o ia de soţie, acasă la el, şi să nu se teamă: copilul ce se va naşte este de la Duhul Sfânt, este Fiul lui Dumnezeu. Din acest moment, Iosif este angrenat pe deplin în planul divin, cu toată preocuparea sa îşi dedică viaţa lui Isus şi Mariei. Este cel care asistă la naşterea Domnului, este cel care hotărăşte fuga Sfintei Familii spre Egipt de frica lui Irod, este cel care asigură traiul Familiei Sfinte de la Nazaret şi educaţia lui Isus până la maturitate. Nu puţini sunt aceia care fără o credinţă serioasă, încredinţată în tradiţia de secole a Bisericii, nu înţeleg şi nici nu acceptă ideea unui Iosif feciorelnic chiar dacă şi Gabriel, îngerul, ne spune şi nouă (nu numai Mariei): „la Dumnezeu, totul este posibil!”. Unele culte creştine, mai ales cele neoprotestante, nu concep un Iosif atât de „absent” şi o Marie fecioară ci din contră, în timp ce unii îl văd ca tatăl natural al lui Isus, alţii o văd pe Maria ca mama a 5-6 copii pe care i-ar fi avut în restul convieţuirii sale cu Iosif. În Matei, capitolul 12, ne este prezentat exact contrariul: când Isus era la vârsta la care predica şi Iosif era deja mort, vin la Isus „Maria şi fraţii lui (Isus)”. Dacă e să considerăm tradiţia ebraică, o societate patriarhală, nicio femeie nu era amintită prima ci după soţul sau fiul cel mai mare. Cum Maria...

Citeste

Să prețuim mai mult florile iubirii!

Familia este darul pe care Dumnezeu l-a făcut oamenilor cu o iubire infinită. Îmi place să o asemăn cu o grădină în care, fiind mult de lucru, au fost angajați doi grădinari: soțul și soția. Fiecare a venit aici cu bagajul lui, mai mare sau mai mic, în care a pus experiența acumulată, cunoștințele sale, sentimentele, dorind să facă din grădina dăruită de Creator un loc minunat, primitor, în care ei să devină colaboratori ai lui Dumnezeu, în planul de creație. Conștienți de minunea încredințată, grădinarii se pun de acord și cu grijă pregătesc terenul pentru ca viața să înflorească în grădina lor. Cu mare încredere, Dumnezeu dăruiește părinților, spre ocrotire și educație, „plăntuța” mică ce se înfiripă în sânul familiei și care, pentru a crește, are nevoie de multă iubire, de iubirea delicată a mamei și de iubirea ocrotitoare a tatălui. Până aici efortul părinților a fost minim, dar munca de grădinar, implică responsabilitate, capacitate de dăruire, putere de renunțare. Îndepărtând tot ce ar împiedica „plăntuța” să crească, părinții încep educația copiilor încă din fragedă pruncie. Niciun copil nu poate face diferența dintre bine și rău, dar printr-un proces lung și lent poate fi învățat să-și dezvolte această capacitate. De asemenea, copilul nu-și poate controla comportamentul și, de aceea, este necesară impunerea anumitor reguli, mai întâi de către familie, iar apoi de Biserică, școală și societate. Părinții trebuie să-și învețe copilul să-i iubească pentru ca, la rândul lui, să poată oferi celorlalți iubirea. Treptat, ar trebui să-l învețe că, prin nerespectarea regulilor, îi face pe ceilalți să sufere. Acceptând regulile familiei, copilul se conformează și cu regulile din afara ei. Pentru atingerea acestui scop, părinții ar trebui să manifeste înțelegere față de copilul lor, evitând catalogarea acestuia ca rău sau bun. Adesea ne plângem că este greu să educăm copiii într-o lume în care nonvaloarea este pusă la loc de cinste. Oare am păstrat cu demnitate darul (nu povara) de a educa? L-am ascultat noi pe Creator care ne spune vegheați și rugați-vă? Oare veghea noastră nu a fost înlocuită de o viață purtată de dulcele a nu face nimic, lăsând astfel poarta deschisă diavolului pentru astrecura viclean, în inimă, sămânța sa? Noi, grădinarii aleși de Dumnezeu pentru a ajuta „plăntuța” să crească, ar trebui să fim conștienți că ea are nevoie să fie călăuzită spre căldură, aer și lumină. Să dăm copiilor lumina sacră primită de la Creator și ea nu se va micșora niciodată! Să fim exemple vii pentru ei! Dacă raporturile dintre părinți se bazează pe iubire, respect, prețuire și încredere reciprocă, copilul va copia aceste trăsături de caracter pe care le vede în permanență....

Citeste
Gând de Crăciun
dec.25

Gând de Crăciun

Gând de Crăciun… Îmi amintesc o povestioară care, pe scurt, sună cam așa: în timpul unui război încrâncenat, între liniile părților combatante cineva vede deodată un copilaș care se juca netulburat printre gloanțele care zburau dintr-o parte în alta. Nimeni nu știa cum ajunsese acolo. Cel care l-a observat strigă: nu trageți! Este un copil pierdut pe front! Încetați focul, riscați să-l răniți! Atunci, ca prin minune, toate armele tac. Imaginea copilașului gingaș care ar putea fi rănit sau chiar mai rău, îi înspăimântă pe toți. Fiecare își aruncă armele și se apropie în grabă să vadă dacă copilașul este teafăr. Apoi, își strâng mâinile cu bucurie și în ziua aceea au uitat cu toții de război. Poate ați mai citit sau ați mai auzit povestioara de nenumărate ori, dar pe mine mă impresionează de fiecare dată. Mă impresionează în primul rând câtă forță are nevinovăția, cu câtă ușurință ea transformă ura și adversitatea în liniște și bucurie. Ce impact dezarmant are gingășia și puritatea! Într-o clipită sunt date uitării toate relele și omul, ca prin farmec, își întoarce fața spre valoare, spre frumusețe, spre ceea ce-i aduce liniște sufletească. Și toate acestea datorită unui copil! Pruncul Isus vine în lume sub o formă umilă, de slăbiciune și totuși, atât de vulnerabil cum este, cât de multă forță emană! Câtă fascinație în jurul lui! Pe bună dreptate este numit Principe al păcii. În acest timp suntem și noi invitați să lăsam la o parte conflictele personale, tot ce ne împovărează inima și mintea. Să ne lăsăm dezarmați de pacea pe care o răspândește Pruncul Isus. Si precum ești fascinat și total schimbat în fața unui copil, la fel și noi să ne adunăm în jurul ieslei lui Isus și să lăsăm spiritul Crăciunului să ne pătrundă! Vă urez un Crăciun binecuvântat și un an nou fericit! Pr. vicar Dominic...

Citeste
Adeziuni în Acţiunea Catolică, în parohia noastră
dec.13

Adeziuni în Acţiunea Catolică, în parohia noastră

Duminică, 8 decembrie 2013, a fost mare sărbătoare la Onești pentru că familia Acțiunii Catolice a primit noi membri. Inspirați, ca în fiecare an, de depunerea adeziunii la nivel diecezan, cu mic cu mare ne-am pregătit trupește și sufletește pentru acest eveniment. Toți cei care au vrut să facă parte în continuare din această mare familie, și-au exprimt dorința de a mai activa încă un an. Copiii, tinerii și adulții din Parohia „Sfinții Petru și Paul” și-au arătat entuziasmul de a colabora în continuare cu păstorii parohiei dar și cu întreaga comunitate. La fiecare sector ce compune Acțiunea Catolică din Onești au avut loc pregătiri aşa cum se cuvine. Duminică dimineața copiii au deschis festivitatea, exprimând din toată inima „da-ul” lor pentru a continua misiunea lui Cristos. Au urmat adulţii, la Liturghia de la orele 11.00, iar seara, la Liturghia tinerilor, s-a auzit din nou un mare „Da!”. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat pentru ca această sărbătoare să iasă foarte frumos. Mulțumim în special preoților: părintelui paroh Toma Rediu și părintelui vicar Dominic-Sorin Ciobanu ce au în grijă pastorală comunitatea noastră. Mie personal, îmi face mare plăcere să ştiu că mai sunt copii, adolescenți, tineri și adulți care vor în continuare să-l cunoască mai bine pe Cristos. În timpurile acestea, e mare lucru să ai curaj să arăţi că eşti creştin autentic. Cu ajutor și formare, orice persoană poate deveni o piatră prețioasă pentru întreaga Biserică. Modelarea trebuie să fie un proces în care există, mai presus de toate, răbdare şi dragoste. Prin exemplul propriu se pot modela și ceilalți oameni, mai ales cei care au nevoie. Un părinte care își modelează copilul trebuie, mai întâi, să ofere o imagine de sine sănătoasă. Bunul Dumnezeu să îi aibă în pază pe toți copiii, tinerii și adulții care și-au exprimat dorința de a face parte în continuare din Acțiunea Catolică și că dau din prețiosul lor timp pentru a se modela ca și creștini. Fericita Maică Tereza de Calcutta spunea că „nu contează cât de multe lucruri faci, ci contează câtă iubire pui în ceea ce faci”. Așa îmi doresc ca membrii parohiei noastre să învețe a-L sluji pe Cristos cu iubire și multă dăruire, căutând nu să facă multe lucruri cât să pună suflet în ceea ce fac. Şimon Florentina, membră Acţiunea Catolică a...

Citeste
A trecut la Domnul primul paroh de Oneşti – Mons. Vittorio Blasutti
iul.15

A trecut la Domnul primul paroh de Oneşti – Mons. Vittorio Blasutti

(preluare arcb.ro via ercis.ro) După o îndelungată suferinţă, sâmbătă, 13 iulie 2013, a trecut la Domnul, la vârsta de 88 de ani, Mons. Luigi Vittorio Blasutti, vicar general emerit al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti. Mons. Luigi Vittorio Blasutti s-a născut la 11 ianuarie 1925 şi a fost hirotonit la 25 iulie 1949, la Bucureşti, în ascuns – din cauza situaţiei politice dificile din acea vreme -, în capela din palatul arhiepiscopal, prin impunerea mâinilor Mons. Alexandru Cisar. A fost vicar la parohiile Oituz, Focşani, Iaşi, apoi paroh la Dărmăneşti, Oneşti, Cioplea, Târgovişte, „Sfânta Tereza” şi „Preasfântul Mântuitor”, în Bucureşti. În perioada 1968-1983 a fost decan de Bucureşti. Din iunie 1982, cu o întrerupere de câteva luni, a fost vicar general al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti până în anul 2003. Mons. Luigi Vittorio Blasutti a fost paroh de Oneşti de la înfiinţarea parohiei (1955) până în anul 1962. Lui îi datorăm actuala casă parohială, multe lucrări în biserica parohială şi o activitate pastorală foarte intensă. Dumnezeu să-l răsplătească şi să-l primească între drepţii săi! Sfânta Liturghie de înmormântare va fi celebrată luni, 15 iulie 2013, la ora 12.00, în biserica „Sfânta Tereza” din Bucureşti. Trupul neînsufleţit al Mons. Luigi Vittorio Blasutti va fi apoi înmormântat în cimitirul...

Citeste
La mulţi ani, parohie!
iun.29

La mulţi ani, parohie!

An de an, solemnitatea Sfinţilor Petru şi Paul pe care o celebrăm la 29 iunie, ne reaminteşte nouă, oneştenilor, de tradiţia hramului Bisericii – Mame din Cartierul catolic. Şi anul acesta Sfânta Liturghie a Hramului va fi celebrată solemn, în mijlocul zilei, cu oaspeţi de peste tot (de unde vor avea bunăvoinţa şi plăcerea să vină) la orele 12.30. Celelalte Sfinte Liturghii vor fi la orele 8.30 şi 19.00 dar binenţeles că suntem aşteptaţi cu toţii la Liturghia Hramului. Liturghia de la orele 11.00 se suspendă! Vineri, 5 iulie, şi sâmbătă, 6 iulie, celebrăm Prima vineri respectiv prima sâmbătă din lună. Preoţii din parohie vor vizita bolnavii care ţin devoţiunea Primei Vineri din lună în cinstea Inimii Preasfinte a lui Isus. În perioada 8-13 iulie 2013 va avea loc în parohia noastră obişnuitul campus parohial din timpul verii. Sunt aşteptaţi toţi copiii parohiei. Va fi un program distractiv şi educativ în acelaşi timp. Dacă sunt persoane care doresc să susţină material prin vreo sponsorizare, donaţie, pomană etc în bani sau dulciuri, o pot face luând legătura cu pr. vicar, Dominic Ciobanu la nr. de tel: 0761/431983 sau 0753/011450 sau direct la biroul parohial. Vă dorim o zi a hramului cât mai frumoasă cu binecuvântarea lui Dumnezeu, prin mijlocirea Sfinţilor Petru şi...

Citeste